Compostul este materia organică descompusă controlat de microorganisme, ciuperci și mici nevertebrate, până devine un material închis la culoare, afânat, cu miros de pământ de pădure. Îl poți face în orice curte, cu resturile de la bucătărie și din grădină, și îl folosești apoi ca să îmbunătățești solul. Nu e nevoie de utilaje scumpe, ci de puțină răbdare și de câteva reguli simple.
De ce merită să compostezi
O parte semnificativă din gunoiul menajer este organică: coji, resturi de legume, zaț, frunze. Dacă le transformi în compost, reduci cantitatea de gunoi și obții gratuit un material util. Compostul hrănește solul, îl face mai afânat în teren greu și mai capabil să rețină apa în teren ușor. Nu înlocuiește orice altă lucrare agricolă, dar este un aliat bun pentru grădina de legume și pentru flori.
Alegerea locului și a recipientului
Alege un loc cu umbră parțială, la adăpost de vânt puternic, cu acces ușor pentru roabă și furtun și departe de ferestrele vecinilor. Poți construi o ladă din paleți de lemn, poți folosi un container cumpărat sau poți face un simplu morman. Contactul cu pământul este important, pentru că viermii și microorganismele urcă de acolo în material.
- Mărimea ideală pentru un grămadă activă este de aproximativ un metru cub; mai mică se răcește, mai mare e greu de întors.
- Un capac sau un strat de paie ajută să păstrezi umezeala și ține ploile în frâu.
- Lasă o latură ușor de deschis, ca să poți lucra cu furca.
Echilibrul dintre verde și brun
Cheia unui compost bun este raportul dintre materialele bogate în azot („verzi”) și cele bogate în carbon („brune”). Primele sunt umede și se descompun repede; celelalte sunt uscate și aduc structură.
| Materiale verzi | Materiale brune |
|---|---|
| Coji de legume și fructe | Frunze uscate |
| Zaț de cafea și plicuri de ceai fără plastic | Paie și fân uscat |
| Iarbă proaspăt tăiată | Crengi mărunțite |
| Resturi de la plivit | Carton simplu, rupt mărunt |
Ca regulă practică, pune mai mult material brun decât verde, în mare, cam două sau trei părți brune la o parte verde. Dacă amestecul miroase a amoniac sau este lipicios, ai prea mult verde; adaugă material uscat. Dacă nu se întâmplă nimic și e uscat, adaugă verde și puțină apă.
Ce nu pui în compost
Unele materiale atrag rozătoare, miros urât sau introduc probleme în amestec. Evită:
- carnea, peștele, oasele și grăsimile, care atrag animale;
- produsele lactate și uleiul rezidual;
- excrementele de câini și pisici, care pot avea paraziți;
- plantele bolnave sau cu semințe de buruieni care s-au copt;
- cenușa de la lemn tratat și hârtia lucioasă sau colorată;
- crengile tratate chimic.
Resturile fierte, mai ales cele cu sare și grăsime, se descompun greu și atrag dăunători, așa că e mai bine să le eviți.
Cum construiești grămada, pas cu pas
- Pune la bază un strat de crengi mărunte, pentru aerisire.
- Alternează straturi de material brun și verde, de câțiva centimetri grosime.
- Umezește fiecare strat, până când amestecul seamănă cu un burete stors, nici sec, nici scurgând apă.
- Acoperă cu un strat de paie sau cu un capac.
- Întoarce grămada cu o furcă la două-trei săptămâni, ca să intre aer.
Mărunțirea materialelor accelerează descompunerea. Frunzele întregi se descompun greu, dar tocate mărunt își fac treaba mult mai repede. Dacă ai multe frunze toamna, poți vedea cum se leagă totul în articolul despre lucrările de toamnă din grădină.
Probleme frecvente și cum le rezolvi
Dacă grămada miroase urât, probabil e prea umedă și lipsită de aer: întoarce-o și adaugă material uscat. Dacă atrage muște, acoperă resturile de bucătărie cu un strat de frunze. Dacă nu se încălzește, poate fi prea mică, prea uscată sau prea bogată în material brun. Dacă vezi rozătoare, verifică ce ai pus înăuntru și închide-o mai bine, cu plasă metalică la bază.
Când este gata compostul și cum îl folosești
În funcție de condiții, compostul este gata în câteva luni până la un an. Este gata când nu mai recunoști materialele inițiale, are culoare închisă, textură afânată și miros de pământ. Cerne-l printr-o sită, dacă vrei un produs fin, și pune ce nu s-a descompus înapoi în grămadă.
Îl poți împrăștia într-un strat de câțiva centimetri în straturile de legume, îl poți amesteca în pământul pentru ghivece sau îl poți folosi ca mulci în jurul arbuștilor. Pentru idei despre cum se leagă acest obicei de o gospodărie mai echilibrată, vezi și pregătirea de toamnă acasă și agricultura sustenabilă pe loturi mici.
Ce merită reținut despre compostare
- Alege un loc semiumbros, cu contact cu solul și acces ușor.
- Păstrează echilibrul dintre materialele verzi și cele brune, cu mai mult brun.
- Nu pune în compost carne, lactate, grăsimi sau plante bolnave.
- Menține amestecul umed ca un burete stors și întoarce-l periodic.
- Folosește compostul când e închis la culoare, afânat și miroase a pământ.
Întrebări frecvente
Cât durează să fie gata compostul?
De regulă între trei luni și un an, în funcție de temperatură, de mărunțirea materialelor și de cât de des întorci grămada. Vara se coace mai repede, iarna aproape se oprește.
Pot composta și în apartament?
Se poate, prin metode adaptate, cum ar fi compostul cu viermi în recipient închis, dar cere atenție la umezeală și la ce pui. Dacă nu ai experiență, începe cu o cantitate mică.
De ce miroase compostul meu?
De obicei din cauza excesului de umezeală sau a prea multor materiale verzi. Adaugă material uscat, ca frunze sau paie, și întoarce grămada ca să intre aer.
Pot pune frunze de nuc sau de brad?
În cantități mici și bine amestecate, da, dar se descompun greu. Alternativ, le poți composta separat, într-un loc dedicat.
E sigur compostul în grădina de legume?
Compostul bine copt, care nu mai miroase și nu conține resturi recunoscute, se folosește fără probleme. Evită să adaugi în grămadă materiale care pot aduce paraziți sau boli.
