Mărțișorul este un mic obiect legat de un șnur împletit din două fire, alb și roșu, care se dăruiește la 1 martie ca semn al începutului de primăvară. Obiceiul are în centrul lui șnurul, nu podoaba atârnată de el: firul răsucit era purtat pentru sănătate și noroc în anul agricol care începea. În 2017, practicile culturale legate de 1 martie din România, Republica Moldova, Bulgaria și Macedonia de Nord au fost înscrise împreună în patrimoniul cultural imaterial UNESCO.
Ce simbolizează șnurul alb-roșu al mărțișorului?
Șnurul mărțișorului reunește două culori citite, în tradiția populară, ca perechi de contrarii: albul pentru iarna care se încheie, puritate și liniște, roșul pentru viață, căldură și vitalitate. Răsucirea lor într-un singur fir exprimă trecerea de la un anotimp la altul. Interpretările variază de la o zonă la alta, iar etnografii notează că în unele sate firul era alb cu negru sau doar roșu, ceea ce arată că forma de azi s-a fixat treptat.
Numele vine de la luna martie, numită popular și „mărțișor”. Obiceiul face parte din ciclul sărbătorilor de primăvară, alături de altele descrise în articolul despre obiceiurile de primăvară care aduc noroc.
Cui se dăruiește mărțișorul?
Mărțișorul se dăruiește astăzi mai ales femeilor și fetelor, de către bărbați, colegi, prieteni și copii, însă în forma veche era legat la mâna sau la gâtul copiilor și al tinerilor, indiferent de sex. În unele zone era prins și de ușa casei, cu același rol de protecție.
Obiectul atârnat de șnur s-a schimbat mult. La început era o monedă de argint sau de aur, care se purta apoi ca podoabă. Mai târziu au apărut figurinele: trifoi cu patru foi, potcoavă, coșar, ghiocel, buburuză, inimă. Multe sunt lucrate de mână, din lemn, lut, sticlă sau fir, ca o ramură a meșteșugurilor populare românești.
Cât timp se poartă mărțișorul?
Mărțișorul se poartă, după obiceiul cel mai răspândit, primele 9 sau 12 zile ale lunii martie, însă durata diferă de la o regiune la alta. Variantele cunoscute sunt rezumate mai jos.
| Durata | Legătura cu tradiția |
|---|---|
| 1–9 martie | Zilele Babei Dochia, socotite schimbătoare și reci |
| 1–12 martie | Varianta frecventă în orașe, fără o explicație unică |
| Toată luna martie | Obicei întâlnit în sate din mai multe regiuni |
| Până la primul semn al primăverii | Sosirea berzei sau a rândunelelor, înflorirea pomilor |
Nicio variantă nu este „cea corectă”; diferențele sunt obișnuite în cultura populară.
Ce se face cu mărțișorul după ce nu mai este purtat?
Mărțișorul scos de la gât sau de la piept se agață, după tradiție, într-un pom înflorit sau într-un trandafir, ca norocul purtat să treacă în rodul anului. Alte obiceiuri cunoscute sunt:
- legarea șnurului de o ramură înverzită, la marginea grădinii;
- păstrarea monedei, care se folosea apoi pentru a cumpăra brânză sau vin roșu, ca obrazul să rămână alb și rumen tot anul;
- aruncarea șnurului în apa curgătoare, în unele sate, ca o formă de „despărțire” de iarnă.
Practicile de acest fel sunt obiceiuri, nu reguli religioase. Diferența dintre gestul ritual și credința de tip superstițios este explicată în materialul despre superstiție și tradiție.
Ce legătură are mărțișorul cu zilele Babei Dochia?
Zilele Babei Dochia, între 1 și 9 martie, sunt legate de legenda unei bătrâne care urcă la munte cu oile, crezând că a venit primăvara, și se leapădă pe rând de cojoace până când îngheață. Vremea instabilă de la începutul lui martie este pusă popular pe seama ei. De aici obiceiul ca fiecare om să își aleagă o „babă”, adică una dintre primele nouă zile ale lunii: cum este vremea în acea zi, așa i-ar merge tot anul.
Legenda și mărțișorul se întâlnesc în aceeași perioadă, iar în multe locuri mărțișorul se scoate exact la sfârșitul zilelor Babei.
Cum se face un mărțișor tradițional acasă?
Un mărțișor simplu se poate face din materiale aflate în orice casă, iar lucrul cu copiii este un mod firesc de a le explica obiceiul.
- Se taie două fire de lână sau de bumbac, unul alb și unul roșu, de 30–40 cm fiecare.
- Firele se leagă împreună la un capăt și se răsucesc strâns în același sens.
- Șnurul se pliază în două; cele două jumătăți se răsucesc singure una în jurul celeilalte.
- Capetele se leagă cu un nod, iar de bucla formată se prinde o mărgea, o monedă sau o figurină lucrată de mână.
Pentru o imagine mai largă asupra sărbătorilor din calendarul popular și a rostului lor, ghidul despre sărbătorile tradiționale românești pune mărțișorul alături de celelalte momente ale anului.
