Bulgarii au format în Evul Mediu două imperii puternice la sud de Dunăre, conduse de țari, care au rivalizat cu Bizanțul pentru controlul Balcanilor. Pe CronicaPlus istoria este explicată pe înțeles, iar mai jos urmărești, pe scurt, urcușul și căderea acestor state și legătura lor cu spațiul românesc.
Primul imperiu: de la așezare la apogeu
Statul bulgar s-a format în Balcani prin întâlnirea dintre o conducere de origine turcică și populația slavă locală. Cu timpul, cele două grupuri s-au contopit, iar limba slavă a devenit limba comună. Conducătorii s-au întărit prin războaie cu Bizanțul, dar și prin tratate, comerț și căsătorii dinastice, ceea ce i-a transformat într-o putere de care Constantinopolul trebuia să țină seama. Tocmai astfel de legături între mal și mal sunt urmărite pe CronicaPlus.
Creștinarea și cultura scrisă
Un moment de cotitură a fost adoptarea creștinismului de către conducătorul Boris. Decizia a unit populația sub o singură credință și a legat statul de lumea bizantină. Mai important pentru cultură a fost succesul școlilor și al scrierii slave, care s-au dezvoltat în centre precum Preslav și Ohrid. De aici s-a răspândit un alfabet care a influențat Biserica și cancelariile slave și, indirect, și pe cele din Țările Române.
Epoca țarului Simeon
Sub Simeon, statul a atins una dintre cele mai înalte culmi. Conducătorul a purtat războaie îndelungate cu Bizanțul și a cerut recunoașterea titlului de țar, adică de împărat. Perioada este amintită și ca un veac de aur al literaturii: s-au tradus numeroase scrieri religioase, iar la curte se aduceau cărturari. După el, statul a slăbit prin conflicte interne și presiuni externe, până a fost înfrânt de Bizanț.
Al doilea imperiu și rolul vlahilor
După o perioadă de stăpânire bizantină, o răscoală condusă de frații Petru și Asan a refăcut statul, cu centrul la Târnovo. În izvoarele vremii, popoarele implicate sunt adesea numite bulgari și vlahi, iar istoricii discută și azi proporția fiecăruia. Reține ideea esențială: statul a fost refăcut cu sprijinul unor comunități care includeau, în mod clar, vlahi, strămoșii românilor balcanici.
Imperiile nu cad însă doar în Evul Mediu. Pentru un exemplu din epoca modernă, despre felul în care o putere uriașă se prăbușește de la interior, citește și Revoluția rusă din 1917, cauze, etape și urmări.
Ce le-a dat putere și ce i-a slăbit
Statul bulgar a rezistat atât timp datorită câtorva factori:
- poziția strategică, între Dunăre și munții Balcani;
- armata flexibilă, obișnuită cu războiul de graniță;
- cultura scrisă în limba slavă, care a dat identitate comună;
- alianțele schimbătoare cu vecinii și cu forțele din stepă.
Slăbiciunea a venit din luptele dintre mari familii, din presiunea Bizanțului și, mai târziu, din apariția otomanilor. La sfârșitul Evului Mediu, statul a fost cucerit, iar teritoriul a intrat sub stăpânire otomană.
Legătura cu Țările Române
Dunărea a fost mai mult o punte decât o barieră. Bisericile, scrierea slavă și titulatura domnească din Țara Românească și Moldova poartă urme ale influenței sud-slave. Istoricii care studiază cancelariile medievale găsesc aici o dovadă că relațiile dintre cele două maluri erau strânse.
Recomandare practică
Dacă vrei să înțelegi bine epoca, citește mai întâi despre Bizanț și despre Balcani, apoi revino la istoria bulgarilor. Compară sursele și ține cont că istoricii nu cad mereu de acord. Pentru alte subiecte din Evul Mediu și nu numai, CronicaPlus propune explicații clare și verificabile.
