Dunărea curge pe teritoriul sau la granița României pe aproximativ 1.075 de kilometri, adică puțin peste o treime din lungimea totală a fluviului, de circa 2.850 de kilometri. Intră în țară la Baziaș, în județul Caraș-Severin, și se varsă în Marea Neagră prin Delta Dunării, după ce desparte România de Serbia, apoi de Bulgaria și, în ultima parte, de Ucraina.
În ce sectoare se împarte Dunărea românească?
Dunărea românească se împarte, de obicei, în cinci sectoare, deosebite prin relief, lățimea albiei și felul în care este folosit fluviul.
| Sector | Între | Caracteristici |
|---|---|---|
| Defileul Dunării | Baziaș – Gura Văii | Chei săpate prin Carpați, peste 130 km, Cazanele Mari și Mici |
| Sectorul pontic (de luncă) | Gura Văii – Călărași | Lunca largă, malul bulgăresc înalt, cel românesc jos |
| Sectorul bălților | Călărași – Brăila | Fluviul se desparte în brațe, cu ostroave și bălți |
| Sectorul maritim | Brăila – Tulcea | Navigabil pentru nave maritime, porturile Brăila și Galați |
| Delta Dunării | Tulcea – Marea Neagră | Trei brațe principale, canale, lacuri și stufăriș |
Între Călărași și Brăila, zona fostelor bălți a fost în mare parte îndiguită pentru agricultură. O porțiune păstrată aproape de starea naturală este Balta Mică a Brăilei, ocrotită ca parc natural.
Ce sunt Porțile de Fier?
Porțile de Fier sunt, la origine, numele defileului prin care Dunărea traversează lanțul carpatic, iar astăzi denumesc și cele două sisteme hidroenergetice construite de România și Serbia pe acest sector. Barajul Porțile de Fier I, aflat în amonte de Drobeta-Turnu Severin, a ridicat nivelul apei și a format un lac lung de peste o sută de kilometri, care a acoperit vechile praguri periculoase pentru navigație. Porțile de Fier II se află mai în aval, în dreptul localității Ostrovu Mare.
Lacul de acumulare a acoperit și câteva așezări vechi, printre care insula Ada Kaleh, cu cetatea și comunitatea ei. Cazanele, cea mai îngustă porțiune a defileului, rămân unul dintre cele mai spectaculoase peisaje ale țării, cu pereți de calcar care coboară direct în apă.
Cum se împarte Dunărea în cele trei brațe ale Deltei?
Dunărea se desparte mai întâi în amonte de Tulcea, la Ceatal Izmail, în brațul Chilia, la nord, și brațul Tulcea, la sud. Brațul Tulcea se desparte apoi, la Ceatal Sfântu Gheorghe, în brațele Sulina și Sfântu Gheorghe.
- Chilia este cel mai lung și transportă cea mai mare parte a apei, aproximativ jumătate sau ceva mai mult; pe o bună parte a lui trece granița cu Ucraina.
- Sulina este cel mai scurt, de circa 64 km, a fost rectificat și adâncit pentru navigație și duce în jur de o cincime din debit.
- Sfântu Gheorghe păstrează meandrele naturale, are peste 100 km și transportă aproximativ un sfert din apă.
Valorile debitelor sunt orientative și se schimbă în timp, pe măsură ce brațele se colmatează sau sunt dragate.
De ce kilometrul 0 al Dunării se află la Sulina?
Kilometrul 0 al Dunării se află la vărsarea brațului Sulina în mare, pentru că fluviul se măsoară de la gură spre izvor, nu invers. Toate bornele kilometrice de pe malurile Dunării, inclusiv cele din Germania și Austria, numără distanța față de acest punct.
Ce rol are Delta Dunării ca zonă protejată?
Delta Dunării este una dintre cele mai mari zone umede ale Europei și face parte, împreună cu lagunele Razim-Sinoie și cu un sector al fluviului, dintr-o rezervație a biosferei de aproximativ 5.800 km², înscrisă și în patrimoniul mondial UNESCO. Suprafața are în mare parte stufăriș, lacuri, canale și grinduri. Speciile de păsări, pești și plante care o fac unică, precum și presiunile asupra lor, sunt descrise în articolul despre protejarea biodiversității din Delta Dunării.
Cum se poate descoperi Dunărea în mod responsabil?
Dunărea se descoperă cel mai bine pe sectoare, nu dintr-o singură călătorie, pentru că fiecare are alt ritm și alte reguli.
- În defileu: drumul de pe malul românesc are puncte de belvedere, iar Cazanele se văd cel mai bine de pe apă.
- Pe sectorul de luncă: cetățile și urmele romane de pe ambele maluri amintesc de istoria fluviului ca graniță, un subiect tratat și în articolul despre imperiul de la Dunăre în vremea țarilor.
- În Deltă: accesul în zonele strict protejate este interzis, iar pentru intrarea în rezervație se cere un permis de acces; pe canale se păstrează viteza redusă a bărcilor.
- Peste tot: deșeurile se iau înapoi, iar păsările care cuibăresc nu se deranjează.
Acest stil de călătorie se potrivește cu principiile din materialul despre turismul ecologic în România.
